În lumea bijuteriilor, termenul „melee” (pronunțat „meh-lee”) se referă la diamantele mici de accent folosite pentru a conferi strălucire unei piese, fără a fi însă elementul principal al acesteia. Deși din punct de vedere chimic sunt identice cu diamantele mai mari, acestea sunt tratate, evaluate și clasificate în mod foarte diferit.
Iată principalele diferențe dintre diamantele de tip „melee” și cele mai mari:
1. Dimensiuni și greutate
Definiția termenului „melee” în acest sector se bazează strict pe greutate.
- Diamante mici: Acestea sunt pietre cu o greutate mai mică de 0,20 carate (sau 20 de puncte). Pot avea o dimensiune de doar 0,001 carate (aproximativ 1 mm în diametru).
- Diamante mai mari: Orice diamant cu o greutate mai mare de 0,20 carate este, în general, clasificat drept piatră “pointer” sau “solitaire”, în funcție de dimensiunea sa specifică.
2. Dinamica prețurilor
Modul în care plătiți aceste diamante variază în funcție de mărimea lor.
- Piese individuale vs. loturi: Diamantele mai mari sunt evaluate pe piatră, în funcție de cele 4C ale fiecăreia (tăietură, culoare, puritate, carate). Diamantele mici se vând în loturi (în vrac). Plătiți un preț pe carat pentru întregul pachet, indiferent de numărul de pietre mici pe care îl conține.
- Creșterea valorii: Prețurile diamantelor cresc exponențial odată cu mărimea. Un singur diamant de 1 carat este semnificativ mai scump decât 100 de diamante mici care, împreună, ating greutatea totală de 1 carat, deoarece cristalele mai mari și de înaltă calitate sunt mult mai rare în natură.
3. Fațetarea și tăierea
Deoarece sunt atât de mici, diamantele pentru bijuterii de purtat pe piele sunt uneori tăiate în stiluri simplificate.
- Tăietură simplă: Utilizate adesea în bijuteriile sau ceasurile vintage, acestea au doar 17–18 fațete. Ele oferă o strălucire mai “consistentă”.
- Tăietură completă: Acestea sunt, în esență, versiuni în miniatură ale unui diamant rotund standard de tip „brilliant”, având toate cele 57–58 de fațete. Majoritatea bijuteriilor moderne de lux utilizează diamante mici cu tăietură completă pentru a se asigura că strălucirea acestora se potrivește cu cea a pietrei centrale.
- Diamante standard: Pietrele mai mari sunt aproape exclusiv de tip “full cut” (sau cu tăieturi speciale, precum ovală sau smarald), pentru a maximiza reflexia luminii.
4. Certificare și evaluare
- Diamante mai mari: De obicei, sunt însoțite de un raport individual de evaluare (de exemplu, de la GIA) care prezintă fiecare incluziune și fiecare măsurătoare specifică.
- Diamantele de tip “melee”: Aproape niciodată nu au certificate individuale. Nu este rentabil să plătești o taxă de evaluare de $50–$100 pentru un diamant care valorează doar $20. În schimb, aceștia sunt “cernuți” și sortați în categorii generale de calitate (de exemplu, „culoare G-H, puritate VS”).
5. Rolul în proiectare
- Melee: Acestea sunt “personajele secundare”. Sunt folosite în monturile pavé, în halouri și ca pietre laterale pentru a crea un “zid de strălucire” sau pentru a face ca piatra centrală să pară mai mare.
- Diamante mai mari: Acestea sunt “vedetele spectacolului”. Ele constituie punctul central al inelelor de logodnă sau al pandantivelor cu un singur diamant.
Notă: Când cumpărați un inel cu pietre mici, asigurați-vă că bijutierul asortează culoarea pietrelor mici cu cea a pietrei centrale. Dacă diamantul central este foarte alb (culoarea D-E-F), dar pietrele mici sunt ușor gălbui (culoarea J-K), contrastul va fi vizibil cu ochiul liber.